HURTS – HAPPINESS

Această prezentare necesită JavaScript.

salut,
va e dor putin asa de anii 80? sau macar de un sound care sa va aduca aminte de anii aceia? ati auzit o piesa care bantuie topurile acum, care suna putin a depeche mode, putin a pet shop boys, putin a a-ha, si putin a the killers, dar totusi nu e niciuna dintre ele? poate ati fredonat asa putin „Wonderful Life” (nu piesa celor de la Black), si nu stiati cine, cum si de ce…Pai sa o luam asa pe rand: cine sa fie? Doi britanici ce-si spun HURTS, si care cu ajutorul sintetizatoarelor super performante si super moderne, readuc soundul anilor 80 inapoi, fara insa ca totul sa sune „depasit” si „out of time”. De la lookul celor doi pana la voci, mixaj, masterizare, armonii, orchestratii, totul te duce cu gandul spre cele mai mari nume ale anilor 80. si cu toate astea, totul suna foarte actual. albumul lor de debut, caci despre el vorbim aici, se numeste „Happiness”, si e ok. Nu te da pe spate, dar daca il asculti o data la ceva timp, si daca ai varsta necesara sa iti trezeasca niste amintri cu muzica anilor 80 si inceputul anilor 90, atunci e foarte bine venit. Sigur o sa iti aduci aminte de vremurile alea, cand MTV-ul dadea muzica buna, cand pe pereti aveai postere cu DM, Pet Shop Boys, Sandra, etc.

Mie mi-a placut in special „Sunday”, pentru ca duce putin spre „Human” al celor de la The Killers. Toate piesele au ceva dramatic in ele, au o umbra si o pata de fatalism, asa ca ascundeti pastilele si lamele de ras cand ascultati „Devotion” de exemplu. Nu de alta, dar sa nu va devotati cu totul la alte treburi.

Per ansamblu e un album bun, pe care poti sa-l asculti in liniste, dar pentru o placere totala, cred ca ar suna super bine ascultat la o banda de magnetofon, sau o caseta, sau chiar un vinyl, asa pentru realismul anilor pe care ii evoca,

pe scurt: ascultati-l si apoi mai ascultati-l o data cand va aduceti aminte ca il aveti si ca ati fost candva pionieri sau soimi ai patriei…

enjoy
vlad