Axa Washington – Londra – Bucuresti…

Salut,
Cum deja stiti ca nu ma bag in politica pe blogul asta, si ca vorbim doar de muzica, probabil va intrebati ce m-a apucat de incep sa vorbesc de axe, mai ales despre cea atat de iubita si venerata de politicienii nostri (bine acuma, nu de toti, mai avem si tovarasi prieteni cu minerii care prefera un duet cu fratele mai mare de la rasarit). Pai vedeti daca va grabiti sa trageti concluziile inainte sa apuc sa ma explic? Evident, ma refer la o axa muzicala, ca despre aia politica fix in … (exact acolo) ma doare.

Stateam ieri si am zis sa vad ce piese sunt pe primele zece locuri in topurile americane, britanice si mioritice. E evident din start un lucru: noi suntem invadati de piesele lor, care se regasesc in topurile de la noi, pe cand, normal bineinteles, ca ei nu au auzit (inca) de noi. Am spus inca, pentru ca stiu sigur ca incet, incet lucrul asta se schimba. Mai intai la nivelul producatorilor muzicali romani din ce in ce mai bine vazuti in vest si peste ocean, si in curand si la nivelul artistilor. Mark my words ca o sa fie bine de tot din punctul asta de vedere.

Si acum sa vedem ce muzica mananca prietenii nostri americani, care nu stiu sa ne gaseasca pe harta. Fie vorba intre noi cred ca multi de la ei, nici pe ei nu se gasesc cum trebuie pe harta dar trecem pește.

Am luat ca referinta topul 100 al celor de la Billboard pentru USA, top 50 de la Radio 21 Romania si Offical Singles Chart UK. Sa vedem asadar ce gusturi au baietii astia.

La americani pe prima pozitie e Pharell si al sau „Happy”. Piesa se regaseste pe 3 la britanici si pe 2 la noi. O piesa buna, buna de tot. Pe doi la americani e „Dark Horse”, piesa lui Katy Perry, care la britanici e pe 7 iar la noi nu apare in primele 50. Pe trei la inventatorii Coca-Cola e o piesa care mie imi place foarte mult, a unuia din artistii mei preferati: John Legend si a sa „All of Me”. La britanici e pe 6 in urcare si la noi pe 47 in coborare. Dar piesa e foarte buna.

Jason Derulo si al sau „Talk Dirty” e pe patru la americani, nu prinde primele 50 la urmasii lui King Arthur, iar la noi sta cocotat pe locul cinci. Mie personal piesa nu imi provoaca vreo mare emotie. „Bastille” cantata de Pompeii e pe cinci la americani, pe 47 la britanici si inexistenta la noi. Lorde si „Team” e pe sase la americani iar la noi si la englezi nu prinde primele cincizeci. Deh, gusturile astea. Pe sapte la americani sunt cei de la OneRepublic si al lor „Counting Stars”. Piesa merge foarte bine si la noi pe radiouri desi in top 50 nu apare iar la britanici e undeva pe la pozitia 30. Pe opt la prietenii fast-foodului e familia Beyonce (fata plus sotul Jay-Z) si „Drunk In Love”. O piesa care nu prinde primele cincizeci nici la noi nici la britanici.

Ei si pe locul noua e o piesa altfel, cu un videoclip cu multe scene explicite intre doua domnisoare. Dar piesa e interesanta. Soko se numeste domnisoara interpreta, titlul piesei fiind: „We Might Be Dead By Tomorrow”. La noi nici macar nu am auzit-o pana acum, iar la englezi nu apare in top 100. Tocmai de aia, hai sa o ascultam.

Incheiem top 10 al americanilor cu domnul Aloe Blacc si piesa lui „The Man”. La noi nu se aude si nici la englezi nu prinde primii cincizeci.

La englezi, pe langa ce am enumerat pana acum il gasim pe primul loc pe Tinie Tempah si „Tsunami” (la noi nu se aude), urmat de Route 94 si al lor „My Love”. Pe trei l-am gasit deja pe Pharell, iar pe patru e Enrique Iglesias intr-un featuring cu Pitbull – „I’m a freak”. La noi nu e piesa. Clean Bandit impreuna cu Jess Glynne si al lor „Rather Be” sunt pe cinci, urmati de John Legend si apoi de Katy Perry.

Pe opt e Flo Rida si „How I Feel” care la noi nu apare in top. Deloc 🙂 .

Pe noua la englezi e Pixie Lott si o piesa, „Nasty” care suna ok.

Top tenul britanic se incheie cu Sam Smith si „Money On My Mind”. De prisos de spus ca la noi nu se aude.

La noi, primul loc e Indila si „Derniere Danse”, care la vorbitorii de engleza si engleza vulgara nici macar nu exista. Pharell (pe doi), Jason Derulo (pe cinci), James Arthur si Faydee (pe sapte si pe opt) sunt singurii straini din top 10 la Radio 21. In rest doar artisti autohtoni in primii zece, primul roman in top fiind Smiley pe loclul trei.

Ce concluzii tragem? Ca la britanici topul e mai ciudatel, cu multi artisti de care nu s-a prea auzit mare lucru nici dincolo de ocean (deh, au si ei britanicii lor, care sunt buni doar la ei acasa). Ca in continuare tot de la americani se da tonul, si ce e la ei azi in top 10, va fi si la restul in lunile urmatoare. Ca la noi se asculta si se voteaza foarte multa muzica autohtona (ceea ce e bine), si ca de afara ajung chiar numai cele mai promovate si comerciale piese (desi ne-ar placea si altele).

Cam atat pe azi, va las cu o alta piesa care la noi nu se aude: