Untold fericit tuturor,
Știu că am cam întârziat cu postul ăsta dar deja oboseala începe să-și spună cuvântul. Și ziua de ieri, a treia a festivalului, dar mai ales noaptea a fost extrem de obositoare dar în același timp cea mai faină de până acum. De departe. Festivalul a crescut de la o zi la alta și ceea ce ieri spuneai că a fost perfect și că nu se mai poate repeta era invalidat imediat a doua zi. Nici ieri nu a făcut excepție mai ales că a avut cel mai bun line-up zilnic pe main stage.
Au urcat pe scenă Patrice care a fost tare, tare fain.
A urmat apoi John Newman care a făcut super show. Omul e talentat, are piese care prind la public și mai ales și-a împachetat prestația într-o formă atractivă pentru public. Iar la ”Love Me Again” întreg stadionul a explodat pur și simplu.
După Newman a urcat pe scenă incredibilul TINIE TEMPAH și al său DJ care a încălzit atmosfera până a apărut micuțul Tempah. Și când a apărut micuțul a făcut un MARE, MARE SHOW. A reușit să transforme întreaga arenă într-un club. Văzut și din public dar și din tribună, Tempah a fost extrem de bun.
Stadionul se umplea din ce în ce mai tare. Oricum aflasem prin intermediul aplicației UNTOLD că deja seara a treia era SOLD OUT. Lumea venea valuri, valuri către arenă pentru a-și ocupa din timp un loc la maine eventul serii.
Dar până la main eventul serii, dragii mei prieteni Ciprian și Sidi, cuprinși de melancolie și năpădiți de amintiri, au fost să-i vadă, la RETRO STAGE, pe cei de la EAST 17. Ăștia care sunteți până-n 30 de ani s-ar putea să nu știți despre cine vorbim. Dar noi ăștialalți ne aducem aminte de trupele cu care am crescut și băieții ăștia (acum doar trei) au făcut parte din adolescența noastră timpurie. Așadar prietenii mei au fost la RETRO STAGE care se află în incinta unui bar din Cluj. Care bar a fot arhiplin, la fel cu o seară înainte la BONEY M când coada la intrare se întindea hăt departe, departe de tot. Cică băieții o fost faini și prietenii mei au venit înapoi foarte bucuroși.
Cât timp ei o luau încet pe cărarea amintirilor, eu și Anca ne odihneam picioarele în tribună în timpul setului cu accente tribale ale lui Sunnery James și Ryan Marciano. Câteva gherle pe ici pe colo îmi întăresc convingerea că băieții ăștia doi vor mult dar nu pot la fel de mult. Dar în ansamblu cei doi au fost ok și au încălzit și mai tare atmosfera pentru cel care urma.
Și pentru că am fost ocupat cu distracția, de data asta prea puține poze făcute de mine sau prea puține filmări, așa că am apelat la pagina oficială de FB a festivalului UNTOLD pentru a lua niște imagini.
Și pe scenă, în fața a peste 65,000 de oameni care-l așteptau cu nerăbdare a urcat, după părerea mea, cel mai bun DJ din lume, incredibilul, inegalabilul, the one and only ARMIN VAN BUUREN. Greu îmi găsesc cuvintele să descriu ce senzații am trăit în cele trei ore și ceva, aproape patru în care Armin a pus muzică. A pus muzică e puțin spus. Ne-a dus pe toți, așa cum ne promisese la început, într-o stare de transă, totul prin intermediul muzicii, luminilor și efectelor speciale. Chiar dacă la un moment dat nu îmi mai simțeam genunchii, când intra din nou beat-ul după câte o repriză mai lentă, mintea și inima îmi spuneau să sar mai sus și mai sus. Omul ăsta a făcut tot ce a vrut cu un public care i-a fost fidel până spre ora 5 dimineața. Zeci de mii de oameni care l-au însoțit pe fiecare beat cu bătăile inimilor lor.
Mi-au plăcut Dimitri Vegas și Like Mike, mi-a plăcut Avicii, dar Armin m-a dus într-adevăr într-o altă lume, acolo unde muzica se simte nu se gândește.
Scriu articolul ăsta la 15 ore distanță de la ultimul sunet al boxelor arenei, dar tot corpul încă vibrează și așteaptă următorul concert Armin.
Nu o mai lungesc. Armin Van Buuren a fost cel mai bun de până acum. Jos pălăria pentru el. Omul a simțit că publicul este alături de el și ne-a răsplătit cu o oră de program în plus. Și cu niște lacrimi extrem de reale din partea lui la final când încă nu-i venea să creadă ce public are în România.
În seara asta totulse încheie cu un al meseriaș: DAVID GUETTA. Dar despre el o să vorbim mâine. Am plecat spre Arenă…