CRISTINA’S EARLY CHRISTMAS

S-a încheiat și sezonul cinci din VOCEA ROMÂNIEI dar, vorba cântecului, THE SHOW MUST GO ON și cu el evident și concluziile și comentariile aferente.

Cum niciodată nu poți să-i mulțumești pe toți, pe lângă vocile care laudă sezonul recent încheiat sunt și destule voci care găsesc nod în papură emisiunii și concurenților. Deranjant pentru mine nu sunt părerile în sine ci faptul că unele dintre ele sunt exprimate de oameni din breasla muzicală, oameni care îmi demonstrează încă o dată de ce industria muzicală din România nu va avea prea curând șansa să iasă din manelizarea în care se afundă în ultima vreme.

Destul însă despre hateri. Să vorbim despre participanți, antrenori și spectatori. Show-ul a fost mai interactiv ca niciodată și mai plin de suspans ca niciodată. Dacă sezoanele trecute se cam distingeau din live-uri favoriții, anul acesta, din sferturi începând, oricine putea ajunge în finală. Sincer, mie mi-a plăcut mult Florentina Ciună dar nu a fost să fie.

Să-i dăm însă cezarului ce-i al cezarului și să o felicităm pe CRISTINA BĂLAN, meritoasa câștigătoare a acestui sezon.

Cristina mi s-a părut că a cântat constant bine pe parcursul sezonului dar că marele ei atu (în afară de încrederea necondiționată a antrenorului) a fost faptul că pe măsură ce înainta în competiție câștiga din ce în ce mai multă încredere în ea și asta mi s-a părut că i-a dat o putere incredibilă și o liniște interioară fantastică. Dintre momentele ei cel mai mult mi-a plăcut interpretarea piesei celor de la SKUNK ANANSIE „Squander”.

În ceea ce privește experiența ei în domeniul muzical datorată succesului trupei Impact din urmă cu ceva ani (mulți la număr) și a faptului că i s-a imputat constant asta, am doar câteva chestii de menționat. Atâta timp cât niciun regulament nu interzice artiștilor să participe mi se pare totul extrem de ok. Și sezoanele trecute și sezonul acesta am mai avut concurenți care au avut piese pe radio, am avut concurenți care își câștigă traiul din muzică făcând backing pentru artiști mai consacrați sau chiar având propriile trupe de coveruri. Sincer, de Cristina nu mai auzisem nimic de mulți, mulți ani. Apoi a apărut la o preselecție națională pentru Eurovision cu proiectul ABCD acum doi ani și cu o piesă care chiar suna bine de tot. Și sincer, în relația ei cu publicul, cel puțin până în semifinale, acest trecut a dezavantajat-o enorm.
Pentru mine, Cristina a fost extrem de veridică și mi-a transmis foarte multă emoție pe întreaga durată a show-ului.

Despre Tomi, ocupantul locului doi aseară, nu pot să spun că m-a rupt în două cu vreo super voce. În schimb ce mi-a plăcut la el foarte mult a fost faptul că tot timpul a fost optimist, pozitiv, a avut o carte și a jucat-o până la capăt. Mi-au plăcut efervescența și viața pe care le-a arătat la fiecare interpretare. Dacă l-aș descrie într-un cuvânt acesta este: feelingos. Ăsta a fost atu-ul său: faptul că a reușit să transmită foarte multă emoție. Cea mai bună prestație a lui în acest sezon? Cea în care a interpretat „Lay Me Down” a lui Sam Smith.

Înainte de finală, pentru mine TOBI IBITOYE era principalul favorit la câștigarea trofeului. Foarte constant și puternic până atunci, votat constant de public, părea candidatul perfect pentru a pleca acasă cu trofeul. Mi-a plăcut în finală până la momentul duetului / trio-ului cu Smiely si Michel. Ei bine, acolo, umila mea părere a fost că nu s-a simțit deloc, dar deloc în largul lui. Mie unul momentul ăla, atât pentru el cât și pentru Michel, mi s-a părut slab și decisiv în clasamentul final. În rest, Tobi mi-a plăcut mult de tot. Și mă bucur că amicii mei de la HAHAHA Production îl pun în valoare deja lansându-i prima lui piesă.

E clar că omul e făcut pentru scenă și că e genul de voce care lipsea din peisajul muzical românesc. Și am să-i urmăresc cu atenție cariera muzicală, pentru că sunt sigur că dacă va avea răbdare și dacă o să muncească mult și o să fie serios chiar va avea o carieră faină de tot. Momentul lui din sezon care mi-a plăcut cel mai mult? Păi e cel de mai jos:

Despre cel clasat pe locul patru, MICHEL KOTCHA pot să spun că duetul lui de aseară cu Dan Bittman a fost unul fascinant. În momentul ăla chiar am zic că o să câștige trofeul. Era delir în platou, era delir și acasă. Duetul a fost fabulos.

Despre parcursul său în concurs pot să spun că mi-a plăcut mult de tot în semifinale la duetul cu Antonio. Și că la fel ca în cazul lui Tobi, momentul duetului / trioului nu l-a avantajat deloc. Din contră. Și de asemenea, la fel ca și colegul său de echipă, cei de la HAHAHA i-au compus, produs și lansat o piesă cu care speră să dea lovitura.

Și despre el mi se pare că locul lui e pe scenă și că poate aduce mult plus valoare industriei.

La fel ca în sezonul precedent antrenorii mi s-au părut la înălțime, mai inspirați ca în alți ani în ceea ce privește alegerea pieselor și mai … rock. Ceea ce e un lucru bun.

Bandul ca de fiecare dată a fost la superlativ. Foarte, foarte buni, foarte carismatici, impecabili. Niște muzicieni de excepție de la instrumentiști până la backing vocals și retur.