BUNE MANIERE, ELEGANȚĂ, BUN GUST. CU DANA GONȚ

Salutare dragilor,

Recunosc pe deplin că acesta e unul dintre interviurile la care am cele mai mari emoții. Am emoții pentru că interlocutoarea mea de azi e specialistă în bune maniere, eleganță, stil și în general tot ceea ce definește bon-tonul. Este o persoană pe cât de elegantă pe atât de discretă, o persoană care emană o galaxie de bun simț atunci când vorbește și prin felul în care interacționează cu cei din jur. Nici nu e de mirare că emisiunea pe care o prezintă la Digi24 vorbește exact despre valorile enumerate mai sus. Despre muzică, bun-simțul din melodiile din jurul nostru și dacă mai există eleganță sau nu în muzică, vorbim cu prezentatoarea emisiunii Bonton, doamna Dana Gonț. Emisiunea este difuzată în fiecare duminică, de la 17:30, la Digi24.

Am să-mi permit cu acceptul tău, să ne tutuim și am să încep cu cea mai simplă întrebare posibilă: Dana, ce înseamnă muzica pentru tine?

Foarte multe, cred că nici eu nu realizez cât de mult. De la faptul că îmi poate crea sau schimba o stare de spirit,  până la faptul că fără muzică cel mai probabil nu aş fi ajuns să lucrez în televiziune. Am început ca „VJ” cum avea să se numească mai târziu, adică realizator de emisiuni muzicale, de când aveam 16 ani şi a durat… ani buni! Am avut un blog despre muzică, evenimente, făceam recenzii de albume, de concerte. Am fost, fără să exagerez, la sute de concerte. Cred că muzica te modelează, te vindecă și te educă.

Care sunt artiștii care nu lipsesc niciodată din playlistul tău?

E foarte greu de spus, tocmai pentru că am realizat emisiuni muzicale m-am obligat mereu să fiu deschisă la cât mai multe genuri. Sunt unul dintre oamenii care pot aprecia enorm de multe stiluri, pot să ascult cu aceeași plăcere Pink Floyd, Keane, Janis Joplin, Mika, Mozart, Gotan Project sau o orchestră de salsa. Aparent sunt incompatibile, e imposibil să îți placă toate. Pentru mine însă muzica e o stare și caut partea frumoasă a fiecărui stil.

Crescând, am prins perioada „ultimelor dive adevărate din muzică” așa cum îmi place mie să numesc acele timpuri. Am crescut cu niște artiști și artiste care chiar dacă păreau și pozau în rebeli emanau totuși un respect pentru public și te uitai la ei ca la niște idoli. Vorbesc despre o Tina Turner, Whitney Houston, Mariah Carey (în perioada ei de glorie), Shania Twain și lista poate continua. Cum îi vezi pe artiștii de azi și de unde crezi că vine diferența de percepție (dacă e așa ceva)?

Artiștii din alte vremuri sunt diferiți pentru că așa era și publicul în alte vremuri. Vii cumva pe „teritoriul” emisiunii mele. Nu doar muzicienii sunt mai vulgari și mai lipsiți de valoare, nu doar pe ei publicul îi respectă mai puțin. Toți ne respectăm mai puțin. Toți ne-am „relaxat” manierele.  Lumea e mult mai egoistă, mult mai centrată pe sine și mai e ceva: când toată lumea se poartă frumos, te obligă și pe tine să fii la fel, pentru că altfel ești exclus și respins. Dar când toată lumea se poartă urât, trebuie să ai o mare tărie și rezistență să rămâi bine-crescut. Iar ca să revenim cumva la artiști, publicul îi respectă cam cât se respectă și ei. Dacă apar în lenjerie intimă și lălăie trei silabe, nu te aștepta ca oamenii să îi perceapă ca pe niște mari artiști.

Ce părere ai despre mesajul melodiilor pe care le auzim la posturile comerciale de radio? Există ceva elegant sau de bun-simț în ele?

În unele da, în altele nu. Cred că mesajul e din ce în ce mai… infantil sau stupid. Piese cu mesaj puternic, din acelea care să marcheze o generație, nu am mai auzit demult. Ce-i drept ascult mult mai puțină muzică de câțiva ani, decât obișnuiam să o fac. Mă bucur că măcar au mai rămas piese cu emoție.

Cum te-ai descrie folosind doar titluri de cântece?

Don’t stop belivin’ (Journey)

 

Haide te rog să facem un mic exercițiu de imaginație. Să presupunem că îți alegi patru colegi sau colege și fondați o formație. Ce nume ar avea formația, cine ar face parte din ea,  ce stil s-ar aborda și la ce instrumente ar cânta fiecare? 🙂

E o întrebare la care nu poți răspunde în câteva minute, dacă o iei în serios. Probabil aș face o trupă cu mica mea echipă, de altfel Ioana (reporter) cântă foarte bine, iar editorul nostru de montaj a absolvit Conservatorul. Ar mai trebui să verific cum stă la capitolul ăsta și Cătălina, celălalt reporter care ne ajută, dar împreună ne-am descurca. Cât despre nume… BONTONURI :))

Putem să numim educația unei persoane ca fiind completă fără ca una din componentele acestei educații să fie și cea muzicală? (că tot se vorbește acum despre scoaterea orei de muzică din școli).

Eu cred că ora de muzică trebuie îmbunătățită, nu eliminată. Trebuie actualizată, nu scoasă. Muzica duce educația la un alt nivel, dar asta depinde foarte mult și de cine o predă. 

Cum ai descrie societatea românească folosind doar un titlu de melodie?

Where is the love?

De ce crezi că se promovează atâtea piese cu mesaje vulgare și care forțează grav limita bunului-simț gramatical, asta dacă e să analizăm puțin versurile lor. De ce se promovează și se tolerează aceste non-valori? Ce spune acceptarea unor astfel de „realizări” la posturi de prim rang și la ore de maximă audiență despre societatea în care trăim?

Pentru că versurile facile, pe alocuri stupide, ajung la mai mulți oameni decât cine știe ce filosofii. Pentru că ăsta e nivelul publicului și nimeni nu are interesul și nici nu își asumă investiția de a-l educa. Segmentul comercial de muzică de aia se cheamă comercial, el trebuie să aducă bani, nu se gândește neapărat la ce lasă în urmă, cum influențează. E o afacere. Suntem mai superficiali, mai grăbiți să facem bani, mai dornici de distracție, nu de introspecție. Sunt multe adevăruri neplăcute despre cum trăim astăzi, dar până la urmă cei care vor altceva și care ajung să înțeleagă că au nevoie de altceva, au toate șansele de a găsi ceea ce caută. Chiar dacă nu sunt mereu în prim plan, există încă mulți oameni talentați și profesioniști în domeniu.

Care e cartea cu cea mai mare muzicalitate dintre cele pe care le-ai citit?

Psalmii lui Tudor Arghezi.

Dana îți mulțumesc mult pentru amabilitate și rămân și pe mai departe telespectatorul fidel al emisiunii tale și am să încerc să pun în aplicare marea parte a celor prezentate de tine acolo.