PNDL-UL SPORTULUI

Incerc sa ma tin cat mai departe de politica desi, din pacate, totul e politica in jurul nostru. La fel si in sportul de performanta, un loc, mai ales la sporturile de echipa, unde politicul si-a gasit un teren fertil de joaca in ultimii ani. Probabil ca v-au oripilat discutiile politice despre PNDL 1, 2 si 3 dar de ani buni, prea putin vorbesc despre PNDL-ul sistematic din sportul romanesc de echipa.

Sa detaliem. In lipsa sau mai bine spus acum, cu ajutorul unei legislatii interpretabile doar in favoarea cui trebuie, multe autoritati locale din tara isi arat muschii, nu prin investitii in bunastarea locuitorilor din zonele pe care le pastoresc sau prin investitii care sa ajute la aducerea bunastarii locuitorilor respectivi ci prin „investitii” in sporturi de echipa la nivel de seniori.

Pana aici totul ok vom zice. Macar e bine ca cineva totusi „investeste” in sportul romanesc. Pai nu prea e ok. In primul rand ca nu se numeste investitie ceva ce nu iti aduce inapoi niste bani. Sau cel putin, la nivel teoretic sa iti propui sa iti aduca inapoi un beneficiu. Beneficiile personale nu se pun desi doar alea sunt vizate, din pacate.

Apoi, de cele mai multe ori, se investesc sume colosale, sume cu care s-ar putea rezolva unele probleme ale urbei sau judetului, in echipe de handbal, volei sau baschet care nu vor castiga nimic, niciodata la niciun nivel national sau international. Si atunci? Care e scopul lor? Simplu: sifonarea banului public si urmarirea fabricarii unei imagini bune pentru primarul sau presedintele de consiliu judetean, sau ambii, prin rezultatele cat de cat acceptabile ale respectivelor echipe.

Daca ne-am raporta strict la un plan de afaceri, niciun om de afaceri normal la cap nu si-ar baga banii intr-o chestie falimentara asa cum sunt aceste echipe construite la momentul asta. Echipe care in plan financiar nu aduc niciun beneficiu nici pe termen scurt, nici mediu si nici lung. Echipe care doar consuma fara a produce. Dar hei, consuma bani publici asa ca nu mai conteaza. Cei care vand iluziile acestor echipe catre cetateni va vor spune ca aceste echipe aduc faima orasului si glorie urbei prin rezultatele lor. Sincer, prefer ca gloria orasului sa vina din faptul ca oamenii au locuri de munca bine platite, infrastructura de calitate, scoli si spitale la standarde normale, pe scurt o calitate a vietii asa cum ar trebui sa fie peste tot. Asta cu gloria si imaginea excelenta a orasului/judetului adusa de catre echipa de handbal/volei/baschet/fotbal e la fel cu vrajeala ca Romania e cea mai frumoasa tara care exista. Nu e si nici echipele alea nu sunt vreo minune. Sunt doar jucaria unor oameni politici vremelnici, jucarie care la momentul schimbarii culorii politice s-a stricat si adio.

Sa zicem ca am trece si peste toata treaba descrisa mai sus daca am vedea ca din randul echipelor astora in care se pompeaza 4 milioane de euro (orice asemanare cu CSM Bucuresti e pur intamplatoare) sau 3 milioane de euro (orice asemanare cu Gloria Bistrita – echipa de handbal feminin e pur intamplatoare) se ridica niste jucatoare romance de calitate, bine antrenate si bine crescute si care ajuta echipa nationala. Dar in momentul in care CSM Bucuresti aliniaza in prima etapa o echipa in care nu au intrat, nici macar pentru o secunda, vreuna dintre jucatoarele romance, ce beneficii iti aduce suma aia uriasa bagata acolo? Si e trist dar mai trist e ca aceasta echipa e condusa tehnic de catre antrenorul nationalei Romaniei si care pare ca are cu totul alt interes decat cel al nationalei. Si apoi se mira ca la competitiile internationale inter-tari ne bat toate elevele lui de la echipa de club care joaca permanent, indiferent de forma, platite cu niste salarii fabuloase pentru orice contribuabil roman mediu.

Cu ce ajuta nationala feminina de volei a Romaniei faptul ca Blaj si Targoviste au avut cate o singura jucatoare din Romania in primul 6 in meciurile care conteaza? Am vazut ca cei de la Blaj au semnat cateva jucatore romane de mare viitor si care se anunta baza nationalei in anii ce vin. Sper din tot sufletul ca filosofia la Blaj sa se fi schimbat si sa vedem jucatoarele astea jucand cat de mult se poate si nu doar fiind partenere de antrenament pentru toate sarboaicele. La fel si la celelalte cluburi din Romania, sper sa vedem romancele jucand mult mai mult decat pana acum. Poate cluburile de volei de la noi, cel putin cele de pe primele locuri, vor intelege ca NU AU CUM SA MAI CASTIGE SAU SA SE CALIFICE NICIODATA IN FINALA UNOR COMPETITII EUROPENE, atata vreme cat echipele italiene si turcesti participa. La care se mai adauga niste echipe din Rusia si unele din Germania. Nu se va mai intampla, oricate jucatoare ex-iugolsave aduceti pentru ca si cu ele suntem la ani lumina distanta de ceea ce se joaca in voleiul european de calitate.

De asemenea, departe de mine gandul sa am ceva cu antrenorii straini. Dar in Romania s-au format adevarate colonii de straini la diverse echipe. Antrenor principal, antrenor secund, fizioterapeut, statistician, toti sarbi. Nu e normal. Normal ar fi ca langa acesti antrenori principali straini sa creasca antrenori secunzi romani care sa invete si apoi sa fie o solutie pentru nationala sau echipele de club. Poate ar trebui sa nu ne mai facem ca nu vedem cum acesti antrenori sarbi isi aduc doar ex-iugoslave, din motive indoielnice uneori, pentru ca pe multe valoarea nu le recomanda cu nimic in fata unor jucatoare din Romania, in timp ce ale noastre freaca banca de rezerve.

Va dati seama ca Romania, la volei feminin si la handbal feminin mai ales, a devenit un El Dorado? Toti vin sa joace aici pe niste salarii indecente si inapoi nu dau nimic? Nu e indecent sa platim din bani publici niste mercenare pe care le doare la basca de ceea ce lasa in urma lor? Cine are interesul ca aceste jucatoare sa vina aici si sa incaseze sume uriase pentru performante jenante? Cu ce ma incalzeste pe mine, contribuabil, ca CSM Bucuresti castiga Liga Campionilor cand la robinet in Bucuresti curge doar apa rece? Sau cand in calorifer nu e caldura? Sau cand strazile si parcurile arata in halul in care arata? In buzunarele cui se duc toate comisioanele pentru aducerea jucatoarelor respective? Cine sunt firmele de casa ale acestor cluburi, firmele prin care se achizitioneaza echipamente? In apartamentele cui stau sportivii astia cu chirie? Tu, Bucuresti, capitala tarii, ai tichie de margaritar o echipa de handbal feminin, fara suflet, fara cine stie ce traditie, pe care o plimbi sa joace si sa se antreneze prin toate salile de sport din oras, pentru ca in 30 de ani nu au fost in stare cei care sunt asa mana larga cu sportul, sa construiasca o sala polivalenta. De ce se aduc jucatoare doar pe o anume filiera? Sunt intrebari la care raspunsurile pot sa fie evidente pentru cei care vor sa le caute.

O sa imi spuneti ca e si vina sportivilor romani ca semneaza cu cluburile astea stiind ce politica au si ca sansele sa joace sunt mici. Perfect adevarat. In afara de factorul material si de lauda pe FB sau Insta sau TikTok ca esti legitimata la CSM Bucuresti sau alta echipa de genul acesteia, cu ce te ajuta in cariera faptul ca esti jalonul de antrenament pentru o jucatoare daneza sau sarboaica si care castiga de 20 de ori mai bine ca tine? Desigur, factorul material poate sa constituie o atractie. Dar e singurul care ar putea explica mirajul de a face parte din lotul unei echipe de genul celei de mai sus, la varsta de 17- 22 de ani, cand trebuie sa joci, sa acumulezi experienta si nu sa stai pe banca sau in tribuna. Generatii intregi de campioane mondiale sau europene la nivel de junioare, au ratacit drumul alegand astfel de cluburi. Exemplul Bazaliu e cel mai la indemana. Un talent urias care si-a pierdut cei mai buni ani de acumulare in umbra unor straine pe care apoi ar trebui sa le invinga la nationala.

Dar, concluzia trista e ca la fel ca in mai toate domeniile, pentru o mana de arginti, cei care conduc aceste echipe, ne fura prezentul si viitorul. Si noi stam cuminti in tribune si aplaudam cum ei fura din banii nostri.