DESPRE TALENT…BILLY TALENT

Salut,

Azi vorbim despre talent. Mai exact despre BILLY TALENT. Sa ridice mana sus cine a auzit de formatia asta. Nu e o formatie de manele, nu e o formatie de muzica de petrecere desi, poate, numele rostit cu intonatie romaneasca te-ar putea duce cu gandul spre asa ceva.

7889820816_0a3a7a1e06

E vorba despre o formatie canadiana pe care am descoperit-o foarte tarziu, (spre rusinea mea) doar in aceasta vara, cand i-am vazut si ascultat la Sziget Festival. Patru flacai destoinici care au reusit sa imi ramana in suflet prin muzica lor. Asa ca m-am documentat si am zis sa va spun si voua ce am aflat, poate, poate se mai lipesc si de sufletul vreunuia dintre voi.

S-au format in 1993 atunci cand s-au intalnit la scoala si si-au spus, simplu, Pezz. Pana prin anul 2001 au serpuit prin scena underground a orasului Toronto. Poate e de inteles avand in vedere ca baietii nu erau cei mai comerciali rockeri, cantand genuri ca punk rock, alternative rock, post-hardcore rock si ceva ska-punk (asta chiar pe inceputuri). Membrii fondatori sunt tot aia care sunt si acum in componenta formatiei si anume : Benjamin Kowalewicz la voce, Aaron Solowoniuk la percutie (inlocuit acum temporar de catre Jordan Hastings din cauza unor probleme de sanatate), Ian D’Sa la chitara lead si Jon Gallant la chitara bass.

7889811326_505747540f

Prin 2001 isi sichimba numele in Billy Talent ca urmare a unor probleme juridice legate de numele anterior. Tot in acel an, gratie unei legaturi de amicitie intre vocalul trupei si un angajat al partii de recrutari si scouting de la Warner Music Canada (deci vedeti ca si la ei tot pe baza de cine pe cine cunoaste merge) baietii au semnat un contract cu aceasta casa de discuri. Din acel moment toate portile s-au deschis si succesul a venit aproape pe nesimtite. Astfel, in 2003 apare primul album al trupei (nu punem la socoteala vreo trei-patru albume demo inregistrate de-a lungul vremii pana atunci), numit simplu Billy Talent. Albumul s-a bucurat de succes, piese precum “The Ex”, “River Bellow”, “Nothing To Lose” si mai ales “Try Honesty”  devenind extrem de cunoscute. Tot cu prilejul acestui album trupa a trecut la un stil putin mai agresiv. Succesul albumului le-a mai adus concerte sold-out in Canada si Statele Unite si trei discuri de platina in Canada.

In iunie 2006 a aparut al doilea album al trupei intitulat Billy Talent 2. Mai putin agresiv atat ca sound cat si ca limbaj, albumul a vandut foarte bine in Canda si Europa. Au urmat apoape 19 luni de turnee in Canada, Europa si Statele Unite. S-au inregistrat ceva prestatii live din UK si  a aparut si un DVD cu imagini si audio din turneu.

Printre concerte si aparitii la diverse premii muzicale, baietii au reusit sa compuna un nou album pe care l-au lansat in iulie 2009 si care s-a intitulat (sa vezi acum nume original) : Billy Talent 3. A avut succes si materialul acesta si le-a adus sansa sa mearga prin toata lumea cu el pentru a-l promova. Euorpa, Africa de Sud, Statele Unite, Canada s-au bucurat sa-i vada live.

Lucrurile se misca intr-un ritm alert si in 2012 apare un nou album. Cu aceasta ocazie aflam ca primele trei albume au format o trilogie si ca acest nou album e ceva cu totul diferit fata de ceea ce a facut trupa pana atunci. Albumul se numeste Dead Silence si s-a bucurat de succes peste tot unde a fost lansat.

In 2014 trupa lanseaza un album de greatest hits numit simplu Hits. Materialul discografic contine si doua piese noi.

In 2016 apare cel mai recent material discografic al trupei numit Afraid of Heights. Si acesta s-a bucurat de un real success in randul fanilor vechi si noi.

De-a lungul timpului trupa a lansat diverse single-uri care au devenit hit-uri mondiale. Printre acestea putem enumera :Fallen Leaves, Viking Death March, Nothing to Lose, Rusted From The Rain, Devil On My Shoulder.

maxresdefault

Mai multe va las pe voi sa descoperiti ascultand muzica lor.

photo credit: www.billytalent.com

 

CRISTI COPACIU – THE BLUES MASTER

Salut,

dig

Acum vreo doua saptamani imi scrie un prieten si imi spune ca e musai sa merg in seara aia la CLUBUL TARANULUI sa ascult ceva foarte fain. Manat de curiozitate, mi-am luat sotia de mana si am mers la concertul recomandat. Si nu mi-a parut rau. Intr-adevar am avut ce asculta si la finalul serii, cand am tras linie, pot sa spun ca senzatia de multumire era acolo pentru ca ascultasem ceva foarte, foarte fain. Mai exact, am fost martorul debutului in Bucuresti a unor muzicieni extrem de tineri dar de foarte mare perspectiva. Am ascultat un blues de foarte mare calitate si niste interpretari foarte, foarte bune.

Vedeta serii a fost fara indoiala CRISTI COPACIU si chitara lui electrica. La varsta de doar 18 ani baiatul asta este FE-NO-ME-NAL!!!! Iesit din aceeasi scoala de blues bistriteana la fel ca Alex Musat, baiatul asta a facut spectacol. Extrem de pasional, extrem de indraznet si un adevarat vrituoz al chitarei, Cristi a fost o adevarata incantare. Proaspat admis la Conservatorul din Bucuresti, sunt sigur ca vom auzi lucruri super faine despre el si astept cu nerabdare urmatoarea intalnire muzicala cu el si chitara lui.

Despre cei care l-au insotit pe scena doar lucruri frumoase. La voce ne-a incantat minunata Alexa Dragu (17 ani) care ne-a aratat ca talentul nu are varsta si mai ales ca pasiunea si frumusetea unei piese devin tangibile atunci cand cineva o canta din inima.

La percutie un la fel tanar Sebastian Paul, de o calitate fenomenala.

Cei trei “juniori” au fost supravegheati si deloc temperati de catre experimentatul bassist Gelu Gribincea.

This slideshow requires JavaScript.

Ca o incheiere, va recomand ca atunci cand auziti ca talentatul Cristi Copaciu este prin zona cu vreo cantare, sa nu stati pe ganduri si sa va luati si prietenii cu voi pentru ca merita, merita, merita…

ISLAND OF FREEDOM

Last week I was around Budapest and I thought I'd take a short trip to that nice city to attend a concert. I couldn't resist the temptation of watching one of my fav girls live: PINK.

As we say in Romania, I caught two rabbits at once as Pink's concert was a part of Sziget Festival's opening day and I always wanted to visit the festival so everything turned out just fine.

I arrived at the festival gates at around 2 pm, got my wristband for the day and then I crossed the bridge to enter the "Island of freedom".

The place is huge. Placed on a side of Budapest's Margit Island, during the festival the island is invaded by tens of thousands of people. Thosands of tents spread all around the camping areas and hundreds of places where to get food, beverages, clothes, etc. It
trully is an island of freedom.

Everyone was care free, everyone was smiling and everybody was extremely chill. A lot of great outdoor venues to spend the time: sport venues, board games venues, debate venues, etc.

The first show we attended was Dubioza Kolevtive's performance. The bosnian nous were really, really good and entertaining. Here's a peak of their performance: Dubioza live.

The organizers have all these crazy moments ideas every day. For the opening day they had an idea for a claping party. It turned out like this: Clapping Party or like this: Clapping Party 2.

The next performer of the day were the canadians called Billy Talent. They were fucking great. Great rock music, great vocals, excellent vibe. I loved them.

Another peek on their performance here: Billy Talent.

Everybody was waiting for the evening's main event and so a huge crowd gathered at the main stage. Pink was on everybody's lips and mind and finally, at 9:30 pm the great american star got the party started. And what a party it was! Just like fire, it all felt like an amazing roller coster ride. Bellow you can videos and links to that evening's live feeds.

Pink live
Pink live 2
Pink ending

Enjoy!

CE E DE FAPT TĂRÂMUL MAGIC AL DELIEI?

Salut,

„Tărâmul magic de iarnă” al Deliei (așa cum se numește concertul pe care îl va susține la Teatrul Național – Delia*s Winter Wonderland) a născut de la început controverse. Și ce mai discuții aprinse, ce mai ofuscări, ce mai înfierări din partea unora și a altora. Toate referitoare la prețul biletelor. Care bilete au un preț începând de la 490 ron și urcă amețitor spre 790 ron. Mult? Puțin? Prea mult? Prea puțin? Depinde cu ce comparăm și mai ales depinde de cum ne uităm la acest eveniment.

img-1

Marea majoritate a celor care și-au dat cu părerea au spus că cine e Delia să-și „permită” să ceară atâția bani pe un bilet? Că nu e nici Rihanna (deși calitățile vocale ale Deliei sunt de 10 ori mai bune decât a Rihannei), nu e nici Robbie Williams și că fanul român nu-și permite să dea atâția bani. Ce nu au spus nici unii și nici alții e că de fapt gândeau așa: „măh, fata e meseriașă, probabil că spectacolul o să fie super fain, dar cum să dau atâția bani să merg să văd un artist român?”. Așa că haideți să închidem ochii puțin, să ne imaginăm că Delia e americancă, rupe toate topurile, are super expunere și pune în vânzare bilete la un show unic și inedit. Nu-i așa că parcă sună altfel?  Și oricum în afară de partea cu americanca restul sunt valabile în cazul ei și cu cetățenia actuală din pașaport. Ce, dacă e româncă nu poate să pună în scenă un spectacol demn de orice scenă a lumii? Dacă e româncă nu poate să pună un preț la bilete pe măsura talentului și organizării? Nu țin minte când a venit Andre Rieu prima dată să se fi plâns cineva de scorurile mari la bilete. Tot un artist și el, tot un concert dar altă percepție pentru că omul nu era român. Și da, statutul mondial, bla, bla, bla.

img

Haideți să începem să validăm artiștii români care merită și să-i punem în rând cu cei pentru care scoatem bani serioși din buzunare atunci când vrem să mergem să-i vedem.  Sunt artiști români care reușesc producții din ce în ce mai aproape de ceea ce se vede și la cei care vin de afară. Primele două nume care îmi vin în cap rapid sunt Vunk și Voltaj.

În altă ordine de idei haideți să vedem și ce trebuie să însemne un spectacol pentru un artist și echipa lui. În afară de orice altceva, orice spectacol e o afacere și ca în orice afacere, dacă ești meseriaș o faci să meargă și să scoată bani. Scopul final al unui concert e să producă un venit că de datorii e sătulă lumea. Să aruncăm o privire la afacerea Deliei de la Teatrul Național: tocmai am văzut că (țineți-va bine de scaune!!!) ESTE SOLD OUT!!! Adică toate biletele alea scumpe s-au vândut. TOATE! Chiar nu mai contează cine și de ce a cumpărat bilet. Unii pentru că sunt fani și-și permit. Alții nu sunt fani dar au mirosit că o să fie ceva deosebit și și-au permis să-și ia bilet. Alții pentru ca să arate că și-au permis și ei bilet la Delia și deci valoarea lor, valoarea lor... Dar lăsând la o parte motivele pentru care cineva a cumpărat bilete la acest spectacol, ceea ce contează e că scopul final al echipei care produce acest show a fost atins: s-a vândut tot! E o afacere. Orice producție cât de mică e o afacere și atunci când bagi niște bani în ceva te aștepți ca măcar să ți-i scoți dacă nu faci profit.

delias-winter-wonderland-625x351

Acum nu-i mai rămâne Deliei decât să ofere ceea ce a promis și anume un super-show. Și nu am niciun dubiu că nu se va întâmpla așa.

 

POPORUL, SPORTIVII, SIA ȘI RIHANNA PFUUAAI OLIMPIADA

Știu că blogul e despre muzică dar vă avertizez din start că postul ăsta e și despre sport. Dacă mă gândesc mai bine e despre muzica din noi, despre societatea românească, despre noi ca popor.

S-au legat mai multe în ultimele săptămâni, din mai multe domenii dar care mi se pare că spun multe despre noi ca popor.

olimpiada-romania-norvegia-meciul-decisiv-pentru-tricolore-399887

Încep cu naționala feminină de handbal și prestația ei de la Rio 2016. Fetele sunt aceleași pe care acum câteva luni le pupam și le uram numai de bine după un turneu final de Campionat Mondial aproape perfect. Dintr-o dată domnul profesor venit din Suedia nu mai era un venetic, nu mai era un impostor, nu mai era un cotropitor, era român get-beget. Parcă, parcă și numele părea românesc și puteam să-i spunem lejer Tomiță sau nea Toma. Revenim la Rio și la prestațiile slabe din meciurile cu Angola și Brazilia, la cele bunicele din meciurile cu Muntenegru și Spania și la o combinație dintre cele două în meciul cu Norvegia. Fetele nu s-au calificat mai departe, medalia nu a venit iar noi, aproape toți, am ridicat piatra și am aruncat spre ele cu injurii și mojicii și jigniri. Am aruncat cu atâta ură și forță cum numai Cristina Neagu (cea mai bună jucătoare a lumii totuși) reușește atunci când rupe plasele adverse. NU CRED CĂ A FOST CINEVA CARE ȘI-A DORIT MAI MULT DECÂT FETELE SAU ANTRENORII SĂ IA MEDALIE LA RIO. Nu s-a luat din varii motive. Dar hai să ne uităm puțin și la campionatul care le dă pe aceste fete: o echipă care a câștigat Liga Campionilor dar în care în mod constant jucau doar două românce. O vicecampioană devenită jucăria unui primar infractor care și-a bătut joc de munca și demnitatea unui colectiv. Echipe cu jucătoare neplătite de luni bune și duse cu zăhărelul. Și peste toate aceste cluburi cine tronează? Oameni politici care se implică la aceste echipe doar pentru că e una dintre ultimele surse de sifonare a banului public. Dintr-un campionat condus de primării s-a născut totuși o națională de luptătoare despre care sunt sigur că o să mai auzim lucruri faine.

Fac o mică pauză de scris pentru că am pe mine o pereche de pantaloni primiți cadou de la un participant la Rio, dar acum, când m-am aplecat să iau ceva de jos s-au rupt. Mă uit atent la pantalonii ăștia Kappa și pe cuvânt că am impresia că i-am văzut pe o tarabă din Obor la 5 lei bucata. Tot Kappa scria pe ei dar parcă aveau trei de p și doi de a: Kapppaa… Mă uit mai bine și văd că la fel scrie și pe ăștia „originali”. Ce chestie…

Rio Olympics Fencing Women
Romania’s Ana Maria Popescu, right, competes with China’s Anqi Xu during gold medal bout in the women’s epee team fencing competition of the 2016 Summer Olympics in Rio de Janeiro, Brazil, Thursday, Aug. 11, 2016. (AP Photo/Gregory Bull)

Ce perdaf le-am tras fetelor de la scrimă după prima zi de concurs și ce statui le-am făcut după finala pe echipe. Așa ca fapt divers:  erau tot ele și într-o zi și în cealaltă. Și în prima zi și în ultima tot la fel de mult și-au dorit.

Screen-Shot-2016-08-11-at-6.34.23-PM-806x500

Despre băieții de la tenis am fost cârcotași și am spus că puteau lua aurul. La fel de bine puteau să piardă în primul tur. Ar fi fost tot ei și într-o situație și în cealaltă. O zi bună sau o zi proastă dar dorința e aceeași.

Apoi a venit Rihanna la București. Ce mai zarvă, ce vuială pe internet, selfie-uri de la fața locului, hashtaguri, vrăjeli. Fata de pe scenă a fost cam la fel cu fetele noastre de la handbal din primele două meciuri, la fel ca fetele de la scrimă în prima zi. Nu i-a ieșit. Pur și simplu a fost o prestație nefericită. Ea momentan nu are șansa unei a doua zile în România care să demonstreze că poate mai bine. Poate nici nu-și dorește.

Apoi au fost Marian și Cătălina la gimnastică. Și înainte de finala la bârnă a mai fost un gest. Pe Twitter. Un gest frumos, admirabil, un moment de adevărată prietenie de la Larisa Iordache către Simone Biles via întreg mapamondul. Dar era și mai frumos dacă acest gest era făcut în particular și nu în văzul și comentariile întregii lumi. Marian a fost bun de tot dar de data asta au fost alții mai buni. Așa e în sport. Cătălina a avut o zi mai proastă. Cam la fel ca cea a Rihannei la București. Mâine sau poimâine când Cătălina o să câștige din nou o vom iubi din nou.

La fel și pe Rihanna la următorul single și videoclip în care își va arăta jumate de bucă.

rihanna-e1455917826831

Și a venit la București și o Sia impecabilă. Sau defapt nu a fost așa de impecabilă că parcă un pixel fila mai tare ca altul și un fir fin de praf de pe boxa din dreapta a interferat cu nasul pudrat al micii dansatoare de pe scenă. Care nu era Maddie ci Stephanie. Păi de ce nu era Maddie? (Cristina Chipurici dezvoltă subiectul mult mai bine pe blogul ei: pyuric.ro). Sia a avut o zi perfectă dar noi tot nu am fost mulțumiți.

Și acum să vedem unde se întrepătrund toate:

  • Avem o țară în care votăm în funcții publice oameni condamnați pentru corupție aka FURT!!!
  • Ne lăsăm călcați în picioare zilnic de cocalari și șmecheri analfabeți plini de bani;
  • Sorbim zilnic la tv și la radio o multitudine de piese de căcat pe care le știm pe de rost, manele deghizate și ne căcăm pe noi să scoatem un ban din buzunar pentru un CD original sau un bilet la concert dar ne pute când ne cântă live Sia, Rihanna, Queen sau Maroon 5;
  • Suntem un popor care se îndreaptă încet spre obezitate, ne dăm mari că ce superfantastici bicicliști sau înotători sau schiori suntem dar ne pute când o domnișoară de 29 de ani, cu 5 medalii olimpice la activ are o zi mai puțin fericită;
  • Vedem doar ce face celălalt greșit dar niciodată ce facem noi;
  • Ne legăm de sportivi care au ajuns în finale, între primii opt din lume la disciplina lor, REPET: ÎNTRE PRIMII OPT DIN LUME BĂĂĂĂĂ! dar nu vedem că noi nu suntem între primii opt la nimic bun, nici măcar la o competiție între vecinii de palier de la bloc;

Am văzut că s-au făcut comparații între câte medalii am luat la Los Angeles în 1984 când am terminat pe locul doi la numărul de medalii. Învățați istorie băi loazelor! Am fost singura țară comunistă care a participat. Nu au fost nici URSS (pentru cei mai tineri asta înseamnă Rusia de acum plus Ucraina, Georgia, etc.) și nici restul socialiștilor.

Și acum finalul apoteotic: câți bani am investit cu adevărat în sport în ultimii 26 de ani? În cazul în care v-ați dat răspunsul corect mă înțelegeți când vă spun că în acest caz chiar nu trebuie să ne mai hulim sportivii. Sunt niște eroi. Punct.

 

DIN INIMĂ, CU INIMĂ DESPRE INIMĂ

Salutare,

Invitatul meu de azi e una dintre figurile emblematice ale show-bizz-ului autohton. S-au spus și s-au scris atâtea despre el încât cu greu găsim ceva nou sau original să mai spunem cu privire la persoana sa. Este actor, compozitor, muzician, textier, lider vocal, prezentator TV. S-a lansat cu trupa Parlament dar consacrarea a cunoscut-o cu trupa Spitalul de Urgență. Cine nu știe piese ca „Trăiască berea”, „Fluturi”, „Vara la mare” și lista poate continua. Peste 1400 de concerte și o grămadă de aparații în diverse emisiuni tv de suces. Nu o mai lungesc foarte mult și-i spun bine ai venit lui Dan Helciug.

Dane, îți mulțumesc pentru amabilitate și intru direct în subiect cu o întrebare extrem de simplă: ce înseamnă muzica pentru tine?

Salutare:) Muzica pentru mine inseamna vibratia energiilor din jurul meu. Cu ajutorul harului primit de la Dumnezeu reusesc sa decodific cateva masuri muzicale pe care le transpun in piesele mele. Muzica inseamna viata!

 13383727_10208241036776508_1106780077_o

Înainte să vorbim despre surpriza pe care le-o pregătești tuturor fanilor tăi pe data de 8 iunie, spune-ne te rog ce ai mai făcut în ultima vreme? Cu ce te mai lauzi?

Am muncit la un album solo cativa ani si o sa il lansez miercuri, 8 iunie, printr-o avanpremiera exclusivista la Centrul Cultural Arcub Gabroveni Inn. Albumul este un produs premium se numeste „HeArt” si este dedicat femeilor inteligente emotional. Si nu numaiJ El contine 12  „filme de scurt metraj” sub forma audio. Sunt 12 cantece de dragoste, dedicate femeii. Am fost sustinut de casa de discuri A & A Records. Albumul o sa fie la vanzare in exclusivitate in lantul de librarii Carturesti. Si pregatesc si un turneu, dar despre asta mai vorbim.

 

Ești unul dintre cei care au prins începuturile „noii industrii muzicale românești” (dacă putem să o numim așa) de la finalul anilor 90 și ai trecut prin toate etapele ei. Ce era mai bine atunci, ce este mai bine acum? Era calitatea mai bună atunci sau acum?

Singura diferenta  dintre aceste perioade de timp o reprezinta monopolizarea economica a industriei muzicale si specularea la maximum a zonei infantile din creierul consumatorului obisnuit de muzica.

Ești ceea ce peste ocean se numește „entertainer”, un adevărat „show-man”, concertele tale fiind adevărate „cutii cu surprize”. Cum te simți pe scenă? De unde atâta energie?

Fiind actor de meserie, imi place sa imi distrez sau sa imi emotionez publicul intr-un mod real, artistic. Iubesc oamenii si imi iubesc publicul. Energia mea este hranita de cei care ma asculta. Muzica inseamna pentru mine cea mai frumoasa modalitate pentru a ma exprima.

 

Cum te-ai descrie folosind doar titluri de cântece?

Don’t stop me now, sweet child of mine J

13410692_10208241036896511_2135465890_o

Hai să nu-ți mai lăsăm fanii să aștepte și să vorbim despre ce se întâmplă în viața ta artistică pe data de 8 iunie. Ce poți să-mi spui?

Lansez un concept nou pe piata muzicala romaneasca, un concept pur artistic care nu tine cont de regulile industriei romanesti. Influente : Tom Waits, John Mayer, Eric Clapton, U2, Gary Moore, Chris Isaak…Ca o surpriza, pe album am o piesa in duet cu o voce foarte calda si frumoasa: Cristina Cioran. Se numeste Tango41. E o piesa minunataJ. Pe album se vor regasi piese pentru toate gusturile: „Scoica”, „Trufe si fufe”, „Chiriasul”, sunt doar cateva dintre ele. E un mix extrem de interesant si curajos, pentru ce inseamna in acest moment piata muzicala din Romania. Versurile au mesaj, muzica are linie melodica. Nu prea mai auzi la radio asta, nu?

 

Ce stil muzical este noul album? Căt de mult te reprezintă acest material discografic?

Stilul cred ca este influentat de zona rock-blues-ului insa e mult mai complex decat eticheta. Acest album ma reprezinta 100 %. Fiecare piesa am abordat-o la inregistrari dupa ce am „consumat”  carti si multe viniluri. Fiecare piesa este un film, o poveste unica. Sunt fericit ca am avut inspiratie la compunerea pieselor si nu numai…Am o echipa de profesionisti in spate fara de care nu puteam sa duc  la capat proiectul : Mihai Pop, Cristina Cioran, Mioara Radu, Emil Chican, Vlady Sateanu, Lavinia Sateanu, Claudiu Purcarin „Nashu”, Alex Musat, Jimi Laco, Mihai Dima, Cristi Lucachevschi, Lavinia Sateanu si multi alti prieteni care ne-au sprijinit din umbra.

13383844_10208241036856510_1250988054_o

Ce așteptări ai de la acest material discografic? Știi că aspirația multor artiști români este să ajungă pe radiouri. E și aspirația ta sau vrei mai mult de la acest album?

Acest album este destinat consumatorilor  educati de muzica. Intr-un fel sau altul ei il vor avea. Am avut norocul sa fim sprijiniti de Digi FM si Gold FM, care ne-au invitat in studio sa vorbim despre prima mea aventura solo. Sunt convins ca e loc pe radio pentru piesa cu mesaj, cu melodicitate, pentru ascultatori educati. Asa ca ma astept sa ne ceara si celelalte radiouri.

13351121_10208241036816509_140554924_o

Ce urmează după acest album? La ce să se aștepte fanii tăi?

Avem concerte peste concerte, in iunie prezint Festivalul de rock international de la Galati ( unde vom si canta)….avem treaba multa. Cu Albumul „HeArt” ne vom vedea doar in teatre, in sali mari de spectacole sau in festivaluri importante

 

Dane, îți mulțumesc pentru amabilitate și ne vedem pe 8 iunie la lansare.

Cu mare placere, ne vedem acolo

13410692_10208241036896511_2135465890_o

SONG OF THE DAY: INNA FEAT. ERIC TURNER – BOP BOP

Salutare,

Azi vă scriu despre cea mai nouă piesă a Innei, ”BOP BOP” se numește ea. Fără să am informații din alte părți, bănuiesc că titlul piesei vine ca o referire la stilul BEBOP (sau BOP). Ce este BEPOP-ul? Păi ce să fie? Este un stil de jazz caracterizat de un tempo rapid, virtuozitate instrumentală și improvizație. Muzicienii care ”practicau” acest stil explorau armonii avansate, sincope complexe, substituiri și alterări a sunetelor, frazare asimetrică și așa mai departe. V-am plictisit? Nu asta era menirea rândurilor de mai sus ci doar o mai bună înțelegere a piesei despre care o să scriu azi.

11745624_10155855407870381_3642836145701969001_n

Așadar colaborarea Inna feat. Eric Turner este o piesă de BEPOP? Nu, nu este o piesă de BEPOP dar are câteva influențe și o tentă implicită care se aude fascinant de sub beat-ul modern. Haideți să spunem că piesa e un BEPOP cu sound de 2015. Și sună excelent.

INNA e deja la alt nivel. Eu o văd pe aceeași treaptă a notorietății cu artiști de genul J.Balvin, Keisha, Iggy Azalea, Ariana Grande, etc. Și e la alt nivel și pentru că toate piesele și aparițiile ei ”miros” a profesionalism 100%. De la producția piesei până la partea de videoclip, imagine, promovare și apariție, INNA nu e cu nimic mai prejos decât artiștii mai sus menționați.

11205088_10155865003780381_6904137379306703145_n

Dar din nou vă plictisesc cu lucruri pe lângă subiect nu?
Nu cred că suntem pe lângă subiect pentru că exact în tiparul ăsta se încadrează și ”BOP BOP”. Piesă bună cu un sound excelent, produsă exemplar și corect, videoclip bun și featuring cu un nene care e cineva în industrie. Eric Turner e nimeni altul decât vocea (și featuringul în același timp) de pe ”Written in the stars” a lui Tinie Tempah și posesorul unui album împreună cu Avicii, deci cineva.

11038720_10155837058365381_155408253455077495_n

Despre piesă așa pe scurt aș spune ce am scris și mai sus: sound fresh, actual, cu accente de BEPOP, cu text fâșneț și provocator. Te prinde. Și dacă o dai tare, tare de tot, așa de tare încât să speri că nu pușcă boxele, o să atragi toți petrecăreții din cartier pentru că piesa e bună de petrecere.
INNA e meseriașă ca de fiecare dată.

Și cam atât.
Enjoy,

Russian Dreams

Hello dear friends,

I am blessed and fortunate to have the greatest parents in the world. One of the many things I am grateful for is that when I was a little kid they used to make me fall asleep by playing classical music vinyls. Soon I started not to fall asleep but to listen to that magnificent music. And my all time favorite still is Pyotr Ilyich Tchaikovsky. In his music I always discover all the tragic dreams of the Russian taiga. All the melodrama and the fatalism of the Russian monarchy and all the strength of Russia are blended in his music.

download

He was born in April/May 1840 and died in October/November 1893. He is known as the first Russian composer with large international success and a prolific one. He wrote symphonies, concertos, operas, ballets, chamber music and also a choral setting of the Russian Divine Liturgy. He was honored by the Emperor Alexander the III. He graduated from the Saint Petersburg Conservatory and his music transcends the stereotypes of the Russian music of those times.

tchaikovsky1-1334756567-article-0

Feel free to discover the greatest Russian composer and dream on while the music plays…

Înconjurat de muzică

Pe Andrei Neagu l-am descoperit cu ajutorul unei cunoștințe din lumea muzicala. Navi este cea care mi-a spus într-o frumoasa zi de toamna despre un tânăr care are un mic concert pe o terasă în seara aceea. Mi-a mai zis că o să îmi placă și cum Navi are gusturi bune am zis să încerc. Şi iată-mă la terasa respectivă împreuna cu soția mea (o a doua părere nu strică niciodată) pentru a-l asculta pe tânărul talent. Navi a avut dreptate, tânărul ne-a încântat cu un repertoriu de coveruri de la Frank Sinatra și alți clasici ai genului asa că de atunci am decis să-i urmăresc mai atent cariera muzicală.

This slideshow requires JavaScript.

Şi nu am fost mirat deloc să văd că de ceva vreme și-a lansat primul single. Omul are videoclip înconjurat de domnișoare una și una, are charm, are feeling și mai ales are voce. Dar astea sunt lucruri evidente cu ochiul liber. Pentru a afla mai multe despre Andrei l-am luat la întrebări. Aşa că, să vedem ce zice Andrei Neagu.

Şi nu am fost mirat deloc să văd că de ceva vreme și-a lansat primul single. Omul are videoclip înconjurat de domnișoare una și una, are charm, are feeling si mai ales are voce. Dar astea sunt lucruri evidente cu ochiul liber. Pentru a afla mai multe despre Andrei l-am luat la întrebări. Aşa că, să vedem ce zice Andrei Neagu.

ABI8431

Andrei, tocmai ai lansat primul tău single. Cât de greu a fost să răzbați până la acest moment, cu videoclip, casă de producție deci deja un start bun în industrie?
Pentru mine, totul a ținut de ambiție și determinarea cu care am pornit pe acest drum muzical. Sunt foarte mândru de ce am reușit să fac până acum pe plan muzical, iar asta-mi oferă o fundație bună pentru ceea ce va urma.

De unde dragostea asta pentru muzică?
Am crescut înconjurat de muzică. Mama îmi cânta la chitară, tata avea o colecție impresionantă de casete şi benzi de magnetofon, iar în casă se asculta tot timpul MTV, MCM sau VH1.

Eu te-am auzit cântând coveruri de swing, jazz și blues. Sunt clar niște stiluri muzicale prea elaborate pentru publicul larg din Romania. Tocmai de aceea, single-ul tău păstrează doar vagi urme de aşa ceva și este mai comercial. Crezi că doar cu piese cât de cât comerciale poți să ai succes în Romania sau dacă o piesa e bună nu contează stilul ei pentru că o sa fie hit oricum?
Nu cred că există vreo regula despre cum poți răzbate în industrie. Cred că este mai mult despre ce simți să faci ca artist sau ce vrei transmiți prin muzica ta. Cât despre publicul din România, zic să nu-l subestimam sau cel puţin să nu generalizam. Să ne uităm pe Facebook ce fel de muzică se postează pe timeline. 80% din această masă de oameni postează muzică pe care nu o găsești în niciun top chart de pe FM-ul românesc. Revenind la mine, „The Way She Moves” a avut o abordare mai diferită decât ceea ce cânt sau compun în mod normal, însa așa am simțit-o la momentul respectiv. Mi s-a părut că are un hook catchy, transmite, are mesaj și îți rămâne în cap.

TWSM23

Dacă ai fii o melodie, ce melodie ai fi?
D’Angelo – Really Love

Ce-ți place mai mult: partea de compoziție și producție sau partea de interpretare?
Nu m-am gândit niciodată la asta pentru că ambele se completează armonios. Nu există una fără alta. Când sunt pe scena mă simt împlinit, iar când sunt în studio mă simt ca un copil în magazinul de jucării.

Ce influențe muzicale ai?
Sunt foarte open-minded din punct de vedere muzical. Ascult și îmbrățișez orice gen muzical. În orice piesă găsești ceva frumos dacă stai să o analizezi atât tehnic cât și muzical, dar cu precădere îmi găsesc inspirația în Neo-Soul, Jazz și R&B. Artiști precum Musiq Soulchild, Erykah Badu sau Usher mi-au conturat stilul pe care îl abordez.

10708588_708548682570713_1653119127155608886_o

Cu ce artist din străinătate ai vrea să faci un featuring? Dar din Romania?
Trey Songz sau Pharrell Williams dacă vorbim despre artiști din afara. Din Romania, mi-ar plăcea să colaborez cu Aylin Cadir sau Alexandra Usurelu.

Care e cartea citită, care are cea mai mare muzicalitate a poveștii? De ce?
„Invitația la Vals” a lui Mihail Drumes este prima carte care-mi vine în cap. Este o carte cu multe contraste și răsturnări de situații.

Când compui mai cu succes: atunci când ești îndrăgostit și ești fericit sau atunci când suferi din dragoste?
Când sunt îndrăgostit. Oricum în ambele situații ai parte de un feeling amplificat.

Te-am văzut participând la diverse evenimente mondene în ultima vreme: ce înseamna pentru un artist la început de drum prezența la astfel de evenimente?
Este o oportunitate de a face networking, a lega prietenii sau a începe colaborări, iar vizibilitatea este foarte importantă.

04042014-17.20r

În afară de chitară la ce alte instrumente mai cânți?
Chitara este instrumentul principal. Cu pianul mă descurc într-atât cât să cânt câteva acorduri sau să-mi orchestrez câte-o idee în DAW.

Ce e mai important la o piesă: melodia sau versurile?
O melodie care să susțină mesajul din versuri. Versurile trebuie să transmită, iar tu ca artist trebuie să simți ce vrei să transmiți. Cu toate astea, în ultimul timp am observat că pentru unii contează mai mult melodia și groove-ul.

Care crezi că e secretul pentru ca o piesă să ajungă să fie difuzată la un radio comercial din România? Contează cât de bună e piesa sau funcționează alte criterii?
Ai scris acum ceva timp un articol interesant despre cum funcționează heavy-rotation-ul din RO și despre cum fac directorii de programe un playlist. Unii spun că piesa trebuie să fie în trend cu ce e pe radio. Alții spun că trebuie să fii neapărat semnat cu o casă – altfel nu intri. Personal, cred că este o combinație de mai mulţi factori (plus cei menționați mai sus), dar cel mai important este să ai o piesă care transmite și are groove. Să crezi în ceea ce simți să faci. Acum 3 ani, circula o piesa care a spart toate regulile a ceea ce înseamnă comercial: „Somebody that I use to know” semnată Gotye. Nu se încadra în niciuna din cerințele radioului comercial, în schimb se cânta – și se cânta des. O piesă Indie Pop cu izuri de Bon Iver și Sting a reușit să fie pe buzele tuturor tinerilor chiar dacă versurile conțineau mai mult de 3 cuvinte.

300x300

Cât de mare e frustrarea când vezi că în unele cazuri se promovează o artistă semi-dezbrăcata, cu o voce incertă, în detrimentul unui artist cu o voce infinit mai bună dar care preferă sa-și țină hainele pe el?
Nu există nicio frustrare. N-aş avea de ce. Este timp pentru toți. Unii vin, alții pleacă. Unii sunt prezenți și astăzi pe scena muzicală, alții au un moment de glorie, un one hit wonder apoi nu se mai aude nimic de ei. Cât despre artiste semi-dezbrăcate, fiecare industrie are o Nicki Minaj și n-a murit nimeni.

Cât de greu e pentru un artist la început de drum să se susțină financiar doar din muzică? Se poate susține exclusiv doar din muzica?
Nimic nu ar avea farmec dacă ar fi ușor. Din orice carieră care te poate duce departe se câștigă mai greu la început, investești mai mult decât câștigi. Apoi, investești tot ce câștigi înapoi în muzică. E drumul mai lung, dar merită!

10993131_787952834630297_1150816465985952995_o

Pe când al doilea single?
Sunt deja în studio pentru a lucra la noua piesă. Mai multe nu vreau să spun pentru a păstra elementul surpriză!

Andrei îți mulțumesc pentru timpul acordat și pentru răspunsuri și aștept cu nerăbdare să te aud din nou live.